moda si fronda

Cu un deceniu in urma, sotia ambasadorului Frantei in Romania, de atunci m-a solicitat pentru organizarea unei seri de moda la resedinta ambasadei, la care urmau sa fie invitate sotiile diplamatilor din alte tari, aflati la Bucuresti.
Voia un reprezentant al tinerei generatii de creatori si pe cineva consacrat, care  sa poata aduce insa, in atentia invitatilor, moda cu elemente traditionale, specifice locului. Am propus-o pe Mirela Traistaru, care tocmai realizase costumele la spectacolul Femeile savante la National, in regia lui Lucian Giurchescu si care a venit cu actritele respective si pe Liza Panait (aleasa si in 2008 sa prezinte moda romaneasca, pentru sotiile sefilor de stat sositi la Summit), care avea o colectie inspirata de Maria Tanase. A fost o seara interesanta si emotionanta.
Am revazut ieri, saloanele, in care am evoluat atunci, pentru ca Ambasadorul de azi al Frantei, la Bucuresti D/nul Henri Paul a avut initiativa organizarii unui festival, in capitala tarii noastre, in care sa se intalneasca priceperea franceza si romaneasca in domeniul modei.Am citat.
Mi se pare interesant titlul ales pentru aceasta desfasurare de evenimente artistice:  PASARELA !
O pasarela e un pod, o trecere acoperita, intre doua cladiri ( entitati ), care nu poate fi functional decat daca  leaga doua spartii,aflate la acelasi nivel ! Probabil ca cel putin, intr-o anumita privinta putem vorbi de paliere asemanatoare : creativitatea .
Participantii romani sunt : Lena Criveanu, Maria Lucia Hohan, Carmen Secareanu,  Olah Gyarfas.
Toti patru au avut deja  iesiri (tatonari ) internationale.  Doua muntence, o moldoveanca si un transilvanean.

Adaugati la asta, fotografiile domnului Mihai Oroveanu, menite sa ilustreze tendinte in moda interbelica de la Bucuresti.
 

Ne apropiam cu pasi repezi, de anul 2000. Cel in care cantecul din copilarie spunea ca nu vom mai fi copii. Ma rog, unii dintre noi. Realitatea incepea sa dea semne deja, ca de fapt, nu vom mai putea fi copii (adica naivi, inocenti, bine intentionati, puri,generosi, dezinteresati etc .) Asa cum s-a vazut si in filmul Occident.

Moda, insa castiga teren. Mai ales in media. Subiectul moda incepea sa se vanda, din ce in ce mai bine. Casele de moda rasareau ca ciupercile dupa ploaie. Comentatori, din ce in ce mai multi (analistii nu se inventasera inca ) isi exersau condeiul, vis-a vis de evenimentele din domeniu. Scoala de la Cluj dadea semne din ce in ce mai vizibile ca o concureaza pe cea din capitala. Bucurestiul ramanea insa, becul incins, spre care isi indreptau zborul doritorii de succes. Razvan Ciobanu de la Timisoara, Dorin Negrau, Elena Laslean din Arad.
Strada dadea si ea semne ca oamenii au devenit constienti de importanta capitalului de imagine pe care il au. Vitrinele magazinelor incepeau sa se debaraseze de gratii si sa nu mai aglomereze marfa, adusa de la Istammbul, sau trecuta fara vama prin aeroport, de catre stewardesele intreprinzatoare, care isi deschisesera buticuri, imediat dupa revolutie.
Tema aleasa a fost : Moda strazii / moda un mod de a fi. La dezbatere am invitat reprezentante ale mai tuturor publicatiilor, in care moda avea spatiu (fie comentarii, fie recomandari). Am oferit premii pentru activitatea din anul precedent Mihaelei Munteanu, care scria atunci la revista Avantaje, Danielei Ivanov (Radio Romantic si revista 2000 Plus, lansata de Elena Perseil ), Ceciliei Caragea, care facea editorialele de moda la Unica si Ioanei Grindeanu, care avea o rubrica la Vip. Aceasta selectie a starnit iritari unei doamne cercetator, care isi descoperise veleitati de jurnalist si care a avut obiectii veninoase, in Dialog textil, la adresa unora din aceste ziariste.
Tanarul designer propus ca debut a fost Mirela Traistaru, un artist plastic ce avea preocupari multiple, de la pictura, la scenografie si moda. Cu ea, dupa Magia Modei am realizat si o interesanta prezentare de moda, la Ambasada Frantei, in fata sotiilor diplomatilor de la Bucuresti.
Ca formula, aceasta editie nu a fost un show de moda, ci s-a derulat in trei etape:
1. Inmanarea premiilor pentru ziaristi, in spatiul de la World Trade Center(amenajat ca o strada ) si inaugurarea magazinului Casei Elis.
2. Dezbaterea cu ziaristii, dar si alti invitati, designeri, manechine, stilisti, despre moda strazii, la Marul de Aur
3. Transmiterea dezbaterii la TVR, cu inserturi filmate pe strada si comentarii.
A fost o editie care nu se adresa specialistilor din domeniu, ci publicului.
De altfel in toate editiile, ceea ce am urmarit a fost in primul rand familiarizarea publicului cu diferitele aspecte ale acestui domeniu de creatie si reverberatiile, pe care le poate avea, in viata comunitatii sau in viata personala, a fiecaruia din noi. Lui Ovidiu Buta (care, dupa un stagiu ca designer, la Doina Levintza a ales sa se dedice comentariului de moda) nu i-au placut propunerile Casei Elis si i s-a parut un rabat de la calitate, alegerea acestui format. Observatiile lui erau doar partial indreptatite. Totusi era prea devreme pentru desfasurari de genul celor, care au au loc acum, la Iasi. Nu atat din lipsa de mijloace, cat din lipsa de participanti. Si oricum, din perspectiva celor 10 ani ce s-au scurs, intre timp putem constata ca, de un deceniu si mai bine, scena mare a modei, aceea la care privesc nespecialistii, publicul larg, mai usor de manipulat e inca dominata de prezente, pe care eu am inteles sa le ignor, mizand pe tinerii absolventi ai unor scoli de profil. Pe de alta parte, ceea ce face deliciul cunoscatorilor acum, intr-o anumita parte a creatiei vestimentare autohtone e inca departe de a cuceri strada si uneori nici nu o intentioneaza. Targetul multora dintre cei consacrati intre timp, prin participari la Iasi sau in prezentari proprii, fiind unul restrans, elitist, conditionat de varsta sau pregatire vizuala, ori statut financiar.

Iasul a debutat si el ezitant. Au fost o serie de scandaluri, care au interesat mai curand tabloidele si au indepartat o vreme, nume importante din breasla. Participarile erau eterogene, inegale valoric si transmitatoare de mesaje derutante. Nici azi statutul manifestarii ne e foarte clar definitivat - targ , concurs , festival , experiment spectacular !?!
Totusi, dupa un deceniu, desfasurararea de forte din acest an (2008) ca si cea din anul trecut(2007) au fost impresionate, selectia participantilor mult, mai exigenta, calitatea evolutiilor pe podium, net superoara multora dintre celelalte evenimente de gen. Meritul este al Irinei Schrotter, ale carei mijloace si logistica au facut posibila cresterea valorica a festivalului, al tuturor celor care au produs selectia din ce in ce mai aproape de ceea ce este de asteptat de la un eveniment de anvergura nationala, sau al echipei de super- profesionisti, in ceea ce priveste machiajul, coafura, punerea in scena, etc. In plus, fiecare tanar designer stie si poate, astazi sa isi construiasca propria colectie in jurul unui concept, sa isi regizeze prezentarea, sa isi aleaga manechinele potrivite (avand intre timp si de unde alege ), etc. Prezenta unora precum Alin Galatescu sau Ovidiu Buta, printre cei implicati in derularea si pe viitor ale acestor intalniri cu moda ar putea fi si ea o garantie de succes. La fel si participarea unui numar cat mai mare de absolventi ai facultatilor de profil, tocmai pentru a face mai pe intelesul publicului larg granita care ii separa pe acestia de diletantismul altora.
Pasii care au condus la acest nivel au trecut si prin Magia Modei, asa cum a fost ea, in functie de realitatile momentului.

Tot in acel an Agentia Elite Model look a realizat o dezbatere legata de industria frumusetii si a alcatuit mai multe jurii care sa opteze pentru cel mai elegant politician. Am moderat intalnirea si am facut parte din juriul (jurnalistelor) care l-a ales pe Theodor Melescanu ( alaturi de Sanda Faur, Cristina Turnagiu, Anca Popescu). Un alt juriu (numit al creatoarelor de moda) din care au facut parte Rita Muresan, Zina Dumitrescu, Silvia Serban si Catinca Roman l-a premiat pe cochetul Petre Roman. Tot el a fost preferat de un juriu al manechinelor, condus de Andreea Raicu, ca si de ziaristele acreditate la Senat, in frunte cu Corina Dragotescu. Calin Popescu Tariceanu a luat premiul de eleganta de la cele acreditate la Camera Deputatilor. Clasament care, cred ca rezista si astazi .

In anul in care parasea  pentru totdeauna aceasta lume  a realizat  costumele pentru  filmul  Dead Man don't Wear plaid. Era in 1981, ea avea 84 de ani. Personaj legendar, al Hollywoodului, aparitie inconfundabila, datorita ochelarilor rotunzi si coafurii cu breton scurt  a lucrat la mai bine de 500 de filme, a strans de-a lungul carierei 30 de nominalizari la Oscar si a primit statueta de 8 ori !
Totul despre Eva (1950), Vacanta la Roma (1953), Sabrina (1954) sunt filme reper si pentru istoria modei.

Demi Moore in Romania pentru filmari ! O vedeta care si-a reinventat trupul si intreaga infatisare, dar care nu exceleaza in alegerile sale vestimentare. Culoarea preferata : albul. Mai interesante au fost aparitiile sale pe coperta, fara haine. Odata, pe cand era insarcinata (a fost prima care a indraznit) Dupa ea am vazut si pe la noi pantecele boimbate ale mai tutuiror vedetelor care au facut copii, de la Esca, la Nane, Radulescu , Marin si Lazarescu. Alta data cu un costum pictat direct pe piele. Fara sdtil , dar mereu cu o atitudine nonconformista .

Seara I
Mi-au placut in ordine : Claudia Castrase (foarte mult), Una Moda Group, Andreea Musat, Lena Criveanu, Stephan Pelger, Andra Clitan.
Geometrix - linii simple, functionalitate, minimalism si efecte speciale, doar din jocul asezarii in combinatii geometrice, a benzilor de culoare.
New Mistery - Mult studiu, ingeniozitate, reevaluari ale pieselor necesare intr-o formula vestimentara practica, detalii surpriza intr-o alura, in general sobra.
Winter moods - Nu doar declarativ, o colectie de stare si de sezon. Feerie scenica, dar si solutii confortabile, utile, pline de farmec si feminitate.
Andra Clitan a venit cu tonuri intense si volumetrii atipice.
La Stefan Pelger interesante mi s-au parut texturile si asocierile inedite de materiale. La Lena Criveanu subtila reinterpretare si stilizare a unor motive preluate din traditia populara .