moda si fronda

Pierre Cardin in Romania.
Unda Popp cu studentii la Magia Modei - peforming art.
Talente descoperite in concursuri, targuri si festivaluri :  Alina Dinca (Iasi), Cristina Iacob (Timisoara), Ioana Covalcic (CLuj) Gabriela Vlad (Bucuresti), Matei Corvin, Cristian Samfira, Carla Noghy, Liliana Turoiu, Edita Lupea, Dorin Negrau.
Spectacole de moda : Jazz-Janine la Muzeul de Arta, KiKi - Catinca Roman la Circul e Stat, Venera Arapu la Aeroport, Casa Di Ellio la Opera. Pentru Casa Xandra, in defilare- colectie XXL - Teo Trandafir, Pentru Casa Vili- Laura Badea.
Casele Bogart, Romanitza, Exclusiv, Wanda, Look design, Marie Sobriand, Dumarex, Rebecca Rita au organizat evenimente notabile.
Transilvania fashion - festival e moda la Cluj si Elena Basso Stanescu, mentor pentru o serrie de tineri talentati.
 Mic dictionar de moda contemporana la Nemira.

Cine scria despre moda ?
Ioana Stanciu, dupa trei ani de AVANTAJE i-a lasat locul secretarei de redactie, Daniela Palade Teodorescu. Eu semnam rubrica de moda internationala, la care la un moment dat, spre sfarsitul anului s-a renumntat pentru ca erau prea scumpe fotografiile. Mihaela Munteanu facea Moda Strazii (recomandari) si rubrica de transformare de look.
La revista Unica, Nora Ionita a fost inlocuita cu Diana Metiu, dupa care a urmat Luana Muresan. Simona Calancea si Cecilia Caragea scriau despre moda. In revista EXCES, care a disparut din pacate, destul de repede semna Cristina Turnagiu si minunate insemnari despre accesorii - Svetlana Carstean. Eu am semnat acolo, timp de un an, pagina Moda si Fronda - Stiluri si atitudini.
La Revista ELLE, abia adusa pe piata autohtona, pentru putin timp a fost redactor sef, una din colaboratoarele noastre de la Radio Romania Tineret, Diana Voicu. Iulia Arsintescu semna un foarte bun articol, in nr.5, care costa 13.ooo lei. Era un dublu portret al Victoriei si al lui Marian Zidaru, artisti dedicati portului de inspiratie tradituonala, cu semnificatii religioase .
Elena Francisc era model pentru editorialele de moda din AVANTAJE si stilist la ELLE, unde, cu Doru Amariucai- fotograf recomanda haine facute de Wilhelmina Artz (Look design - Anca Ciuciulin), Luiza Dragomir, Rita Onisca, Razvan Ciobanu, Exclusiv.
In revista FEMEIA am tinut pagina Moda pe mapamond din '98 pana in 2001, dupa ce, timp de mai multi ani semnasem o alta rubrica despre moda. De casele de moda autohtone se ocupa o doamna, care lucrase si inainte de 89 in redactie, era din sistem, si era lesne de inteles de ce vizita personal croitoriile en vogue, pe care le promova apoi in pagina dedicata, Casa Venus fiind prototipul succesului.



DIALOG TEXTIL publica studii de tendinte (suprapuneri,minimalism, transparente si Evul Mediu reactualizat), dar si cronici. Mara Alexiu despre Magia Modei si Casa VILI- Liza Panait, cu o prezentare, pe care am organizat-o la Club Femina Unesco. Ovidiu Buta despre Eros - Dorin Negrau de la Cluj si Capricii - Rita Onisca Muresan, Bucuresti.
La UNICA actritele erau imbracate si fotografiate in rochii semnate: Doina Levintza, Venera Arapu, Janine, Dorin Negrau, Catinca Roman, Elis Laslean, Liza Panait, Casa Marie Sobriand, Ingrid si Vanda Vlasov, Di Ellio. Inhtentiile erau foarte bune. Rezultatele cand sublime, cand ridicole. Simona Calancea a realizat in nr.8 Unica, un interviu - comentariu extrem de reusit, despre stilul Irinei Petrescu. Anca Ionita publica un lung interviu cu Marina Sturdza, revenita dupa 50 de ani de exil la Bucuresti (o printesa care a trecut de la jurnalismul de moda la afaceri).
- Ce trebuie sa aiba intotdeauna la ea, o femeie ?
- Capacitatea de a asculta - raspundea femeia, care cunoscuse si imbracase hainele tuturor celor mai importanti creatori de moda din lume.

Mai erau doar doi ani pana in 2000, moment in care, pionierii urmau sa nu mai fie copii, vorba cantecului. La sfarsitul lumii nu se mai gandea nimeni, toata lumea voia mai repede incheiata tranzitia, pentru a savura capitalismul de tip nou, pe indelete.
Scriam de mai multa vreme la socialist tranzitoria revista FEMEIA, dar si la occidentala AVANTAJE. Aici editorul sef era o doamna cu alura si convingeri de ofiter SS. De formatie germana avea rigoare, apetit pentru cultura (paginile de profil le intreceau ca numar si consistenta pe acelea dedicate modei si frumusetii), ceea ce pana la urma nu era de loc rau. Avea si o slabiciune declarata pentru vechea aristocratie si pentru exilatii reveniti in patria mama, cu scopul unei revigorari financiare si nu pastra nici un fel de resentimente pentru cenzura, pe care o practica mai dihai decat cei de la Consiliul Culturii, de alta data. Revista tocmai o declarase pe Janine Starul Anului 1997- semn ca ratiunile comerciale nu ii erau totusi straine! Revistele Exces sau Unica familiarizau cititorii cu evenimentele mondene, de la care selectau si publicau instantanee cu Vip-uri. Se lansase, cu fast si avand-o ca anfitrioana pe Mihaela Radulescu si revista Elle, ceea ce a determinat un interesant reviriment in creatia vestimentara autohtona. Inca de la primele lor numere, aceste publicatii au inceput vanatoarea de haine si chipuri. Calitatea conditiilor grafice, puse la dispozitie obliga la un salt de calitate si in continutul formulelor, produselor, dar si in ceeea ce priveste maniera de prezentare. Revista Elle a lansat un concurs de schite si proiecte- Summer connection. Imi aduc aminte ca folosirea acestui titlu,in limba engleza a iritat-o pe Mara Alexiu, de la Dialog Textil. Cum i s-or fi parand revistele glossy de azi, care aproape ca nu mai au nici un generic de pagina, in limba romana !?!
Am facut parte din juriu. Atunci am retinut trei nume: Wilhelmina Artz, Cristian Samfira, Gabriela Vlad. Premiul a fost castigat de Iuliana Serbencu.
In cadrul ZIM, targ initiat de revista Dialog Textil s-a organizat concursul Tanarul designer, adresat studentilor si absolventilor scolii de arta. Am facut parte si din juriul de aici si am remarcat-o pe Carla Nagy, din Baia Mare, care de altfel a luat Marele Premiu. La cele doua editii ale sale, concursul, de care se ocupa D-na Pop a consacrat doua nume: Amelia Ursache din Bucuresti si Natalia Simona Udrea din Cluj. Cred ca amandoua au plecat la scurt timp dupa aceea, din Romania. La acest targ o figura aparteau facut doua firme concurente, care urmau sa aiba evolutii interesante odata cu asocierea unor oameni priceputiin echipa lor : Tina R (careia Alin Galatescu i-a gasit o identitate ) si Just Sons Sudio (pentru care au lucrat Wilhelmina Artz si Roxandra Untaru).
In cadrul unui alt proiect am prezentat la Cotroceni, beneficiind de participarea Presedintelui Constantinescu, colectiile studentilor facultatilor de design, din cinci centre universitare. Printre cei aplaudati s-au numarat Alina Dinca din Iasi si Liliana Turoiu Udrea din Bucuresti.
Moda si publicitatea isi dadeau mana. Casa de moda Xandra organizeaza o defilare pe care am comentat-o pentru o aniversare Oriflame (1 an de existenta ), Doina Levintza imagineaza un show la marginea piscinei, pentru sampoanele Fa, Casa Exclusiv, din Iasi vine la teatrul National din Bucuresti, gratie sustinerii producatorilor unei apreciate bauturi alcoloce. Foarte entuziasmat, de aceasta din urma se declara un tanar cronicar, pe numele sau Ovidiu Buta. In acelasi numar din Dialog Textil, tot el era semnatarul unor note apreciative la adresa unui spectacol de moda, care le alatura pe Doina Levintza si Rita Onisca Muresan.
Ratiuni Head sau Hand Hunting au determinat la un moment dat, firma Dumarex sa se arate si ea interesata de soarta tinerilor viitori designeri, ceea ce a dus la crearea pentru o foarte scurta vreme, a unui spatiu numit Rotonda Tinerilor creatori. O noua provocare cum scria pe un bener, care se ferise sa ia de-a dreptul,termenul in engleza. Astfel ca romanii, din 1997 incepeau sa aiba parte de tot mai multa competitie si de multe provocari, adica de ceva, ce le cam lipsise pana atunci - respectiv adrenalina.
Pentru a mai alunga teama, sau reticenta in fata unor noi termeni, care dadeau navala in limba, si pentru a lumina putin cititorul in legatura cu etichetele unor produse aduse din China, pe care scria Moschino sau Versace... am scos la Editura Nemira un Mic dictionar subiectiv, de moda contemporana .

Moda, frumusete, personalitate - acesta a fost genericul editiei cu numarul 7- Magia Modei. Retrospectiv vorbind o consider si cea mai interesanta editie. Intalnirea a avut loc la Cazino Victoria, proaspat renovat, iar spectacolul a fost preluat atat de catre TVR, cat si de Tele 7 ABC. Moda - arta si fenomen social, Un regal al artei vertimentare, Spexctacolul trebuie sa continue, Eveniment remarcabil in moda romaneasca - asa au sunat titlurile din reviste precum Dialog textil, Exces, Unica, Doina, Capital.



Surpriza a constat in aceea ca studentii Undei Popp, de la Academia de Arta au oferit pentru prima data in Romania, un spectacol colectiv de performing art. Manechine neconventionale (studentii au imbracat propriile creatii ), miscare scenica in sensul celei promovate 3 ani mai tarziu de Alexander McQueen, moda cinetica, imprimeuri de avangarda, arhetipuri ale civilizatiei in slujba redescoperirii esentei personalitatii individuale, etc.
Patru studenti au adus la rampa colectiile lor tematice, de an: Gilda Surugiu, Marinela Sanda, Andreea Nicolae si Matei Corvin. Acesta din urma e cunoscut acum, pentru spendidele lui unicate, in materie de incaltaminte.
Cu acelasi prilej au fost oferite trofeele Magia Modei pentru jurnalism de moda Adrianei Tudorache, producator al emisiunii Profashion, Monicai Mihai pentru emisiunea Primul pas, dedicata, mai multe editii, meseriei de manechin si Alexiei Cinzeaca pentru emisiunea Secretele modei. Pentru prima oara au fost remarcate si premiate pentru expresivitatea formulelor vestimentare alese, cateva personalitati TV in afirmare, in acea perioada. Geanina Corondan pentru un altfel de METEO cu improvizatii vestimentare neconventionale, Marius Tuca pentru un talk-show fara fason in camasa si bretele, la vedere (Milionarii de la miezul noptii), George Pruteanu pentru limbajul secret -metaforic al cravatelor, pe care le purta (Doar o vorba sa-ti mai spun).
Spectacvolul a generat o emulatie creatoare, in randul multora si a inspirat ulterior, initiative asemanatoare. Alin Galatescu a remarcat potentialul celor de la Academie, de care si-a legat, mult mai strans propria activitate de organizator de evenimente (spectacole de moda), dar nu a apreciat de loc, eforturile Gianinei Corondan de a scoate din tiparele prafuite, aparitiile TV meteo. Ori si astazi se continua seria imitatiilor neizbutite a ceea ce ea realiza cu spontaneitate si umor. Adriana Tudorache a trecut in presa scrisa si nu mai exista astazi, o emisiune de moda, de calitaea celei pe care o semna ea, atunci la ProTv. Unda Popp isi continua experimentele sale cu studentii deschizandu-le apetitul pentru scenografie si exprimarea multi art. Fara ecourile pe care acest tip de activitatea le-ar merita, in media. Un tabloid a inteles ce suport de marcheting important ar putea deveni pentru propriul tiraj , premierea lunara a personalitatilor vietii culturale, dar si politice ... Iar unul din sponsori, prin persoana Dianei Klusch, de la Procter and Gamble a intuit de asemenea, potentialul publicitar al unei manifestari in care sa se discute despre moda si frumusete, cu scopul de a creste vanzarile produselor proprii. O multime de coafeze si vedete coafate au fost in anii urmatori, premiate in Galele Procter. Si tot Dianei, care venea de la Iasi i s-au datorat primele sustineri Procter, ale spectacolelor de moda, pe care Irina Schotter le va initia acolo.
Patru piese vestimentare de la Magia Modei, semnate Adrian Georgescu au ilustrat un editorial de moda, intitulat Arta irezistibila a seductiei si care era pana la urma, o reclama la sapunurile Camay, in numarul 5 (Aprilie/1998) al revistei Elle - Romania. Foto Gary Swann. In acelasi numar de revista mai apareau cativa tineri aproape necunoscuti: Wilhelmina Artz, pe care o remarcasem si o premiasem la un concurs anterior, pentru desenele extrem de expresive, pe care le realizase si Razvan Ciobanu, care venea din Timisoara. Stilistul paginilor era Elena Francisc, model Lili Stan. O pagina mare de reclama ne imbia sa cumparam parfumul cu doua taisuri : J de Janine. Unisex. Razvan Radulescu vorbea despre depresia de primavara. Tot acolo se mai putea citi un test : Omul potrivit la momentul nepotrivit si o pagina despre decoratiunile interioare de Paste .

Madonna a deschis calea costumelor minimale, de scena. Si tot ea a inteles mai bine si mai repede, decat altii marketingul de show, in care sexul vinde. De aceea, impreuna cu Gaultier a pus in circulatie corsetul cu cupe supradimensionate grotesc. Acum, cand se reinventeaza ( a cata oara ) alaturi de Timberlake, tot corsetul e piesa de rezistenta, in videoclip. Si tot de culoarea pielii. Madona apreciaza insa, si violetul provocator.

De foarte multa vreme tot ce ar putea-o acoperi de la brau in jos, peste chilot, in evolutiile ei scenice este complet prohibit !
Si sa retinem ca in august, cantareata va implini 50 de ani !

Rubrica permanenta, de moda pe care o sustineam deja, de cativa ani la revista FEMEIA si pagina din Timpul femeilor, ca si emisiunile de profil de la Radio, pagina lui Cristian Crisbasan din Cotidianul si apoi articolele din Dialog textil, emisiunile lui Alin Galatescu pregatisera publicul pentru revistele dedicate universului femini, suport asteptat de altfel pentru publicitatea de un anumit nivel. Trusturi mari, de presa sondau deja terenul, pentru a vedea daca vor putea vinde titluri de succes, pe plan international si in Romania.
Doua televiziuni noi s-au aratat interesate sa preia spectacolul de la Magia Modei editia a sasea: Tele 7 ABC si Europa Nova. Am considerat ca e momentul sa ofer publicului si un element mai marcat de spectacol, abordand una din tendintele de sezon. Intalnirea a vut loc la Casa Americii Latine. Tema : Latin Nostalgic look. O descoperisem pe Liza Panait ( Casa Vili), care lucrase si inainte de '89 pentru Fondul plastic si care, in cadrul micului sau atelier producea serie mica, mai ales pentru tinerele actrite de la National. Se specializase oarecum pe tinute office, taioare cu decupaje sau inserturi geometrice, dar si tinute unicat, ceva mai nonconformiste. I-am sugerat atunci sa incerce sa se apropie de stilul etno, pentru care avea si mijloace si afinitati. In cadrul manifestarii a prezentat colectia Latin- Citadin si a avut succes. Cea de-a doua colectie s-a intitulat EVITA si a fost creata, in stilul retro, caracteristic personajului, de catre Casa Xandra.
Premiile pentru jurnalistica de gen au fost acordate, dupa cum urmeaza :
-Revistei Dialog Textil , ca prima publicatie de specialitate din peisajul presei romanesti (Vera Alecu, Mihaela Lazea, Cristian Crisbasan). In Dialog Textil mai scriau : Elena Frandes - cercetator stiintific, Elena Perseil despre o colectie a Ancai Ciuciulin ( astazi la Cosmopolitan), Adriana Tudorache, care lucra la IMOD si va pleca la PROTV , (astazi e la Tabu si o stire de ultima ora - va fi in echipa lui Crisbasan la Styiler -164 de pagini trimestrial, pentru a sti ce mai e nou la Baneasa Shopping City!)
- Oanei Georgescu pentru rubrica de moda din ziarul Azi
- Lui Alexandru Serban pentru rubrica, pe care o avea in ziarul Libertatea.

Ce se mai intampla in peisaj. Se inmulteau concursurile pentru selectarea fetelor cu potential de manechine, era reluata traditia organizarii unor targuri pentru contractari de textile si pielarie, in diferite localitati din tara. Se deschidea primul magazin BOGART ,pe B-dul Unirii, la fantani (desfiintat intre timp). Atelierul era in casa, unde functioneaza acum LA SCENA . Cineva scria in Dialog textil :
Janina Stefan si-a ridicat valoric stilul in colectia J IV printr-o mai mare claritate si rigoare a demersului creator .
... O simplitate rafinata, proportii bine stapanite, o stilizare benefica a siluetelor, aerisite si elansate prin descarcarea de ornamente inutile si extravagante nejustificate. Coerenta si adaptare a esteticului la functional. Acolo lucrase intens cel putin unul din designerii de la IMOD. Janina Stefan devenea din ce in ce mai PRO si pregatea deja, colectia J V - Ultramarine.
La Cluj avea succes Casa Stail (Deleanu ), la Iasi Casa Nanette (Nannette Parvu) si Exces (Irina Schrotter).

Desbaterile pe tema conditiei tanarului creator din 1995 subliniasera destul de clar ca fara sprijin un absolvent de Academie nu poate ajunge prea departe , ca moda presupune capital si ca dezvoltatorii din perioada respetiva ar fi investit mai curand in masini si croitorese, decat in designeri. Dealtfel patroanele multor case de moda, care functioneaza si astazi sub diferite nume, de fapt ateliere mai mici sau mai mariproveneau din cele mai diferite sfere de activitete, si erau intresate mult mai mult de aspectul comercial al produselor decat de cel artistic. Au avut succes fnanciar imediat firmele care s-au axat pe tinute si accesorii pentru nunti, apoi cele care au inceput sa lucreze pentru noile aparitii din showbiz.
Cat priveste jurnalistica de gen era clar ca pana la aparitia revistelor de profil rubricile gazduite de ziare vor inclina din ce in ce mai mult spre monden, la cerea redactorilor sefi preocupati la randul lor de succesul la public, tiraj si profit.
Strada incepea sa arate insa din ce in ce mai ciudat. Piata era invadata de lucruri ieftine si stridente aduse pe filiera turceasca sau chinezeasaca. Modelele lipseau. Tinerii nu aveau surse corecte de inspiratie.
Tema la editia din 1996 a manifestarii Magia Modei , desfasurata in sala de spectacole a Cercului Militar National a fost : Comportamentul vestimentar al tinerilor. Au participat conducatori de cercuri de moda, profesori , creatori, ziaristi, studenti si elevi. Exemplificarile au fost sustinute de Crenguta Eftimescu membra a cercului Vestiment si Elena Perseil studenta la sectia de moda a Academiei de Arta. In spectacol au fost prezentate si doua colectii pret- a- porter de primavara- vara propuse de Casele Xandra si Miroir, foarte active in epoca.

Trofee pentru eforturile jurnalistice de informare a publicului si de formare a bunului gust au primit : Alin Galatescu de la Radio Tinerama, Delia Costea de la revista Femeia, care reaparuse intr-un format nou si Diana Mitrica de la Tineretul Liber . Cu acest prilej a fost lansata si cartea Civilizatia infatisarii si provocarile modei care incerca sa fie un mic ghid de comportament vestimentar.

Spectacolul modei s-a impus si dezvoltat pretutindeni in lume, in stransa relatie cu publicatiile de profil.
Jurnalistii comentatori de moda nu pot organiza tagma creatorilor. Rolul lor e sa informeze, sa popularizeze valorile (daca e cu putinta, in mod dezinteresat !) sa formeze gustul public, sa inlesnesca (dincolo de reclama), alegerile corecte.
E greu de inteles si mai ales de descris, cum se petreceau, cu numai 10-15 ani in urma, lucrurile in Romania.
Ne existand marile reviste occidentale si nici publicatii pe hartie lucioasa, nu existau, oricat de greu ar fi de accceptat astazi, asa ceva :) , nici coperti cu Mihaela Radulescu, sau Andreea Marin. Nici ziaristi, pe care sa ii preocupe in mod constant fenomenul, nici stilisti care sa alerge prin magazine dupa haine, pentru editorialee de tendinte, nici publicitate la cosmetice, etc.
Recitind acum cateva taieturi din ziare, care faceau referire la Magia Modei si la alte cateva manifestari, prezentari, din acea perioada, constat ca totul era si de ras si de plans, in acelasi timp. Ignoranta aproape totala, jurnalism diletant, rautati gratuite, generate de inceputurile presei tabloide, care nu stia inca, bine cum sa genereze subiecte de scandal. Fotografii proaste si semnaturi de care, dupa 1995 nu a mai auzit nimeni. Pot enumera doua exceptii, in afara celor premiati la Magia Modei : Luana Mitran, care face acum televiziune, cu rezultate foarte bune si Liliana Levintza, care a virat spre monden.

In 1995 a aparut Dialog textil, o revista prea tehnica pentru marele public, dar absolut necesara pentru breasla.
Si pe plan international aveau loc schimabari de situatie si de mentalitate, cu un decalaj cam de 10-15 ani fata de Romania. Croitorii de lux erau scosi din anonimat. Numiti creatori de moda, deci artisti, deveneau subiect de presa si deci vedete. In atelierele lor incepeau sa lucreze tineri cu studii de specialitate, designeri care ulterior se desprindeau de maestrul initial, incepand sa-si construiasca propriul brand, iar manechinele incepeau sa fie cunoscute cu numele propriu intreg si sa rivalizeze in notorietate cu vedetele marelui ecran. Nimic din toate acestea nu putea avea o reflectare normala si la noi in tara, fara suportul unor publicatii corespunzatoare .
Imi aduc aminte reactia disproportionata, pe care a avut-o Petre Buzoianu (fotograf roman, care lucra de multi ani la New York, in domeniul modei ). Venit ca si alti romani emigrati, dupa revolutie in tarisoara mama, pentru a mai lua ceva energie, ceva seva, pentru a vedea daca se poate pune de o afacere el era nemultumit ca lucrurile se misca prea incet ca bietii lui conationali sunt prea ramasi in urma etc. A fost invitat sa faca parte din juriu, la cel de al doilea Festival National de Moda. Festivalul era o afacere, in care era implicata agentia EVex, Evenimentul zilei 7 ABC, toate fiind legate de domnul Carciog. Presedinta juriului era (normal pentru Romania de ieri si de azi) doamna Gabriela Carciog. Si normal pentru Romania de ieri si de azi, doi romani adunati la un loc nu se puteau intelrege usor. La Paris, doamna reusise, dupa un shopping consistent sa cunoasca prin intermediul unor romani plecati mai de mult, lume din zona modei si astfel obtinuse venirea lui Lapidus junior la Bucuresti. In juriu mai adusese pe Giani Portman, fost manechin la Venus, stabilita in strainatate si care cred ca venise la vanatoare de aspirante, si Dominique Cafin, de la Ford Models. Din Tara alesese pe Catalin B. de la Casa de moda Europa , care a avut si un show in afara concursului si pe Liviu Ionescu, fost manechin si el, care avea o agentie de modele. Adrian Oianu si cu mine ajunsesem acolo pe filiera Tatulici, care voia sa fie astfel reprezentata si creatia de moda, respectiv presa, asa zis de specialitate. Asa cum a declarat mai tarziu, in Dialog textil, pe fotograful Buzoianu ( care, desigur vazuse si pozase mai multe prezentari de moda celebre, decat noi toti romanii de acolo la un loc ), il enervau foarte multe lucruri. Organizarea proasta, Palatul Parlamentului, noi astia, care ne dadeam importanti (am citat ) si care pentru el eram nimeni, Botezatu, care statea pe capul lui Lapidus ca sa dea premiu cui voia el (am citat din nou ). Omul nu intelegea de ce nu avem manechine profesioniste, de ce nu avem staif, de ce nu avem bani, etc. Excelent fotograf ! A murit din pacate, in 2005, la numai 52 de ani. Mai era si roman pana in maduva oaselor. Unul plin de orgoliu si temperament .
Dupa ce, in urma unor indelungi dezbateri clasamentul o punea pe primul loc pe Venera Arapu, pe locul doi, Casa Stavros si pe trei pe Elena Perseil au inceput presiunile ca sa fie acordat un premiu si pentru ADESGO. Organizatorii nu voiau sa mai incarce cheltuielile cu alte premii. Eu insistam ca daca ar mai fi de dat al patrulea premiu, el ar trebui sa merga catre o tanara, nici nu mai stiu acum cum se chema, dar era studenta la Academie. Omul s-a enervat si a zis ca se retage din juriu. Discutiile deveneau din ce in ce mai penibile. Spectacolul romanesc pentru Lapidus era cel de care si alti straini probabil au mai avut parte. Buzoianu a plecat de la restaurantul Odobesti ( important cum se va vedea pentru viitorul unei anumite parti a modei romanesti ). Eu am inteles ca orice am face, organizatorii si mai ales CB care adusese o parte din sponsorizare vor avea castig de cauza si tot ce am putut obtine a fost sa nu se acorde Marele premiu, pentru ca in final el risca sa ajunga la ADESGO, ( lenjerie si desabieuri, vinilin metalizat, blanita sintetica si plasa,un SF pentru sex shop ), ci patru premii diferite, egale, fiecare avand justificarea lui.



Iata o fotografie cu Adriana Lima, facuta de Petre Buzoianu. Altele se pot vedea pe www.cafefashion.com.
Dialog textil a beneficiat multa vreme de fotografii sub semnatura lui. Articolele fiind scrise de Cristian Crisbasan, Adriana Tudorache, Vera Alecu, Mihaela Lazea.
Mai jos se poate vedea un colaj din care reiese ca nici Buzoianu cat era el de versat nu a observat asemanarea pana la identitate dintre o piesa purtata de Eugenia Enciu pentru Casa Europa si colectia lui Thierry Mugler din 1987, imagine peste carea m dat absolut intamplator. Asa incepea lunga serie de aplauze pe care cei neavizati le acorda si astazi Fake-urilor. chiar daca atunci se pare ca nu a inteles exact Buzoinanu, eram de partea celor ca Venera, Elena si Adrian si asa am continuat sa fiu, ca jurnalist comentator de moda .

Cancelarul Germaniei, fizician ca pregatire apare de cele mai multe ori in sacou si pantaloni. La Bucuresti a avut un sacou verde praz in ziua neacordarii MAP-ului pentru Ucraina, roz-liliac la Dineul in care a stat la masa cu Busch si Putin si albastru, la concluzii. Blonda fiind ii sta bine si in rosu .

Intre primul Festival de Moda din 1990, Magia Modei prima editie si Festivalul National de Moda din octombrie 1994 au aparut nume noi si s-au retras din prim plan altele. Daniela Mirea a plecat in strainatate. Mioara Oglinda a parasit colectivul de creatie de la Venus si a pus bazele propriului atelier - Miroir . El functioneaza si astazi, undeva in spate la Scala , dar nu a mai participat cu colectii in prezentari. Agnes Toma, premiata in 90 a lipsit o vreme din peisaj pentru a reveni ulterior, dupa 1995 , cu pasi marunti, pana la imperiul, pe care il detine astazi ! Mihaela Craciun a propus o colectie interesanta la Magia Modei editia I si a participat apoi, la Festivalul National organizat de EVEX unde a luat premiul pentru suavitate la editia I,aconcurat si la editia a doua, iar la a treia, organizatorii i-au oferit Premiul I pentru o colectie cu iepurasi, in timp ce Paco Rabanne a iesit la final, anuntand ca Marele premiu va merge catre Octavian Jurma, absolvent al Academiei de Arta, care lucra pentru IMOD. Dupa aceea nu am mai auzit nimic despre Casa MEME coutoure, care ii apartinea si care aducea materiale sofisticate, de undeva din lumea araba. La editia a doua a Festivalului National de Moda nu a fost conferit Marele Premiu. Preferintele lui Olivier Lapidus (catigatorul Degetarului de Aur in Franta acelei perioade) a mers detasat spre Venera Arapu. Manechine cu un look straniu, grafisme, o executie si o prezentare facute cu profesionalism.



Ea era, inca de pe atunci, foarte constienta de drumul care trebuie parcurs pentru a se afirma. Nu doar stagiul in Franta a ajutat-o sa creasca. Util i-a fost mai ales felul in care si-a construit evolutia, pornind de la existenta unei fabrici de confectii, care statea in spatele atelierului sau de creatie. La a treia editie a festivalului a obtinut doar o mentiune, cu o colectie intitulata Tribut feminitatii. In continuare ea a pus mai mult accent pe comert si pe aparitia frecventa la evenimentele mondene si a fost tot mai zgarcita cu pezentarile, pe care le considera inutile si costisitoare. Adrian Oianu, lansat la Magia Modei editia a doua , nu a participat la Festivalul de Moda si curand a plecat in strainatate. Catinca Roman a facut senzatie si la Festival ( editia I ) si la Fashion Club, cu colectii create in spiritul scolii din Franta, de unde tocmai sosise. A deschis un magazin si a mai recidivat cu o prezentare, la Circul de Stat, dupa care s-a orientat in alte directii. Romanita Ciolcan (fost manechin ) avea deja, un mic atelier pe strada Temisana. Acolo cultiva o clientela selecta, lucrand foarte scump, cu materiale de cea mai buna calitate, din Italia. E a realizat o prima mare prezentare la Word Trade Center beneficiind de asocierea publicitara cu o firma, care organiza croaziere pe vase de lux. A fost prima colectie de croaziera adusa intr-un spectacol de proportii, in Romania. A participat si ea la prima editie a Festivalului de Moda si a primit o mentiune. Nu stiu ce fac acum Oana Botez (studenta pe atunci() care a avut 15 piese de o originalitate coplesitoare, Irina Solomon Autoarea unei Istorii revizuite a costumului , care a luat chiar un premiu la ed. I FNM. Tot atunci s-a remarcat si Casa Stavros care avea o oarecare legatura cu Cazimir Ionescu ( acum la CNSAS), colectia a fost realizata de Delia Cocisiu. La editia adoua a FNM a venit cu o colectie de Marinela Filip si a obtinut un premiu pentru valorificarea folclorului romanesc intr-o colectie cu iz renascentist, dar si trimiteri la costumul transilvanean (postav). Tot atunci a mai fost premiata Gabriela Chesaru de la Casa The Independent, de care nu am mai auzit dupa aceea nimic. poate activeaza sub un alt nume.
Marea perdanta a editiei a fost Elena Perseil, propusa ca debut la Magia Modei edita a cincea. Ea a avut o colectie nonconformista, extrem de interesanta. Prea devreme pentru Romania. Prea special pentru o parte a juriului. Acum face naveta Bucuresti - Paris si continua pe aceeasi linie, cu succes. La ed.III FNM au mai fost retinute nume ca Mihaela Iordache, Meda Popescu, Dana Ardelea (cu costume pentru copii), Dorin Negrau (care a evoluat surprinzator in ultimii ani ) si Teatrul Prestige din Chisinau .
Pe langa cei amintiti, pana in 1995 isi dezvoltase propriul atelier, ca o afacere de familie, Liza Panait . Rares Jianu si Bogdan Untaru injghebau sectii de confectii, adica ceea ce avea sa devina Tina R sau JSS Studio. Mai erau si altii ca ei
plecati din sistemul industriei de confectii care nu doreau inca sa iasa din anomnimat. Tentatia lhonului era prea mare pentru a investi in creatie.
Lista n-ar fi completa, daca nu as vorbi si despre revelatia sfarsitului acestei perioade : Eugenia Stefan. Fosta manechin, ea a organizat la Hotel Sofitel, o adevarata calatorie in istoria modei, intr-un inedit spectacol, care reunea forte artistice si financiare considerabile. Invitata sa rostesc un mic discurs in deschiderea prezentarii, in fata unei sali supraaglomerate, oameni de afaceri, fotbalisti , manechine , obisnuiti ai evenimentelor mondene am spus : Autoarea colectiei este manechin. Si cum bine stim, manechinele viseaza ca la finele carierei, ori sa se marite cu un miliardar, ori sa devina creatoare de moda. Apoi am avertizat asistenta ca vor urmari o recapitulare a tendintelor modei in etapa respectiva, in interpretarea celei care de altfel nu facuse altceva decat sa reproduca, folosind mijloace proprii, tot ceea ce era mai interesant in epoca. Spectacolul anunta insa, inca de pe atunci, grandioasele manifestari de moda semnate ulterior ca Janine Stefan Sarbu. Din acel moment nimic, in materie de moda nu a mai fost ca inainte .